”Mass-Media e samponul cu care se spala creiere
Societatea e cea care iti formeaza idei boschetaresti/Cand vezi ca pana si resturile altora tre sa le platesti
Religia e cea prin care se manipuleaza oameni in masa/Si d’asta credinta voastra este mult prea dubioasa.”
Chiar definitii elementare. As vrea sa nu ma regasesc in versurile astea. As vrea sa minta. Mi-as dori sa nu aud peste tot aceleasi lucruri. E 14 februarie. Si ce daca?
Ma simt aiurea. Ies la magazin si toata lumea vorbeste in continuare despre Marian Cozma. Deschid televizorul si vad aceiasi porcarie. Intru pe messenger si vad aceleasi statusuri. Nu e primul om ucis. Nu e primu sportiv care moare. Si fara sa fiu rau, nu era un sportiv atat de valoros. Acum e pe prima pagina in toate ziarele, e peste tot la stiri. De ce ? Ma intorc la primu rand si tac.
E 14 februarie. E Valentine’s Day. Motiv de cearta.
De ce Valentine’s Day si nu dragobete? D’aia ca e mai vehiculat si noi vrem sa fim pe trend.
Motiv pentru care primesc mass-uri tampite. Motiv pentru care se vand mai multi trandafiri si probabil mai multe prezervative. De ce as avea nevoie de o astfel de zi? Nu pot sa zic te iubesc daca nu e V day?Un raspuns dur imi trece prin minte. Ziua asta iti da dreptul sa fii asa cum vrea iubita ta. In toate celelate zile poti fi un porc, poti sa uiti sa ii iei cadou de ziua ei, poti sa uiti de aniversarea voastra, poti sa te certi cu ea din orice prostie. Fiindca ea va uita toate astea pana la urmatoarea cearta majora daca vei veni cu un cadou si vei dovedi cat de sensibil poti fi. De ce sa avem o zi a noastra cand poate fi o zi a tuturor? De ce sa ne simtim singurii oameni de pe pamant ? De ce sa cumparam cadouri originale cand putem lua toti acelasi cadou. Cand ne putem multumi cu aceleasi clisee. De ce sa nu fim nesimtiti cand ne putem spala pacatele pe 14 februaire? La dracu. Ce prostie.
Nu gasesc un sfarsit. N-am fost nici macar in stare sa-mi pun in ordine ideile. Nici nu m-am obosit prea tare. Sunt oricum destul de obosit de oamenii modelati de societate, de oameni care nu gasesc un subiect de barfa si au nevoie de moartea unui sportiv sau de disparitia unei avocate din Brasov, de oamenii uniformizati, de stereotipuri.
